Pe termen lung, acest stil de viata aparent inofensiv aduce riscuri grave asupra sanatatii fizice si mentale, transformand rutina zilnica intr-un factor de risc ascuns.
Sindromul de tunel carpian: un semnal de alarma
Statul indelungat la birou, in special in fata unui calculator, contribuie la dezvoltarea unor probleme precum sindromul de tunel carpian.
Printre simptomele sindromului de tunel carpian se numara: furnicaturi, dureri la maini si incheieturi, amorteala, senzatie de mana umflata si slabiciune in maini.
Acestea pot afecta semnificativ productivitatea, iar in absenta tratamentului, pot duce la complicatii mai serioase.
Pe langa afectarea directa a mainilor, acest sindrom este o ilustrare a modului in care munca sedentara dauneaza sistemului musculo-scheletic.
Tulburari metabolice si riscul cardiovascular
Lipsa miscarii fizice regreseaza echilibrul metabolic al corpului, crescand riscul de obezitate si, implicit, de boli cardiovasculare.
Studiile arata ca un stil de viata sedentar contribuie la acumularea grasimilor viscerale, afectand functia inimii si a arterelor.
Mai mult, persoanele care stau in pozitie statica peste sase ore zilnic sunt mai expuse hipertensiunii arteriale si diabetului de tip 2, afectiuni care reduc calitatea vietii si speranta de viata.
Durerile de spate si postura defectuoasa
Orele petrecute in pozitie sezuta afecteaza coloana vertebrala si musculatura spatelui. Pe termen lung, postura incorecta duce la deformari permanente, precum scolioza sau cifoza.
Durerile de spate devin astfel o constanta pentru multi angajati, iar prevenirea acestor probleme necesita schimbari de atitudine si obiceiuri, cum ar fi pauzele regulate si exercitiile de intindere.
Efectele psihologice - stres, anxietate si depresie
Lipsa miscarii fizice influenteaza si sanatatea mintala. Un stil de viata sedentar creste riscul de depresie si anxietate.
O explicatie poate fi diminuarea eliberarii endorfinelor si serotoninei, hormonii care regleaza starea de bine.
In plus, izolarea sociala, combinata cu presiunea constanta a deadline-urilor, amplifica stresul, afectand negativ sanatatea emotionala si psihica.
Munca sedentara poate parea inofensiva, dar efectele sale se resimt la nivel fizic si emotional. Recunoasterea acestor pericole este primul pas spre preventie.
Schimbarile mici, cum ar fi pauzele regulate, exercitiile fizice si ergonomia corecta, pot transforma rutina zilnica intr-un aliat al sanatatii.
Nu lasa timpul petrecut pe scaun sa devina povara sanatatii, ia atitudine si investigheaza orice simptom aparent neimportant!
Sursa: kolymedical.ro